|
răfui. 5 rezultate gasite
RĂFUÍ, răfuiesc, vb. IV. Refl. recipr. A cere socoteală (cuiva), a limpezi cu cineva o situaţie, a lămuri o neînţelegere; a se mustra, a se certa; a se bate cu cineva. – Et. nec.
RĂFUÍ vb. a se socoti. (Lasă că ne ~ noi!)
răfuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răfuiésc, imperf. 3 sg. răfuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răfuiáscă
A SE RĂFU//Í mă ~iésc intranz. A cauza un rău drept răsplată pentru prejudiciile aduse anterior; a se răsplăti; a se socoti. ~ cu duşmanul. /Orig. nec.
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|