RIGIDITÁTE, rigidităţi, s.f. 1. Însuşirea de a fi rigid (1), proprietate a corpurilor de a nu se deforma sub acţiunea forţelor care se exercită asupra lor.* Rigiditate dielectrică = proprietate a unui mediu rău conducător de electricitate de a nu fi străpuns sub acţiunea unui câmp electric. ♦ Lipsă de flexibilitate; înţepeneală. ♢ Rigiditate musculară = lipsă de supleţe musculară ca urmare a unor boli ale sistemului nervos, ca meningita cerebrospinală, tetanosul. Rigiditate cadaverică = fenomen general de întărire şi de înţepenire musculară, care apare în primele ore după moarte, ca urmare a coagulării proteinelor musculare. 2. Fig. Severitate, duritate, austeritate; intransigenţă. – Din fr. rigidité.

RIGIDITÁTE s. 1. v. inflexibilitate. 2. v. fixitate.

rigiditáte s. f., g.-d. art. rigidităţii; pl. rigidităţi

RIGIDIT//ÁTE ~ăţi f. 1) Caracter rigid. ~ dielectrică. 2) Lipsă de flexibilitate; inflexi-bilitate. ~ musculară. ~ cadaverică. 3) fig. Severitate excesivă; asprime; duritate; intran-sigenţă. /<fr. rigidité

RIGIDITÁTE s.f. 1. Starea a tot ce este rigid, lipsă de flexibilitate; înţepeneală; redoare. ♦ Proprietate a unui corp de a nu se deforma sub acţiunea forţelor care acţionează asupra lui. 2. (Fig.) Severitate excesivă; asprime; formalism. [Cf. fr. rigidité, lat. rigiditas].