SFREDELITÓR, -OÁRE, sfredelitori, -oare, adj. 1.Care sfredeleşte. 2. Fig. Care pătrunde, străbate (ca un sfredel); (despre ochi, privire) care priveşte atent, cercetător; pătrunzător, iscoditor, scormonitor. ♦ (Despre idei, sentimente) Care chinuieşte, roade, macină. – Sfredeli + suf. -tor.

SFREDELITÓR adj. v. chinuitor, intens, puter-nic, străpungător, violent, viu.

SFREDELITÓR adj. 1. atent, cercetător, iscoditor, pătrunzător, scormonitor, scotocitor, scrutător, străpungător. (O privire ~oare; ochi ~.) 2. ager, clarvăzător, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, scormonitor, scrutător, străbătător, subtil, (livr.) penetrant, sagace, (fig.) ascuţit. (Un spirit ~.)

sfredelitór adj. m., pl. sfredelitóri; f. sg. şi pl. sfredelitoáre

SFREDELIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) şi substantival Care sfredeleşte. 2) fig. (despre ochi, privire) Care parcă străpunge; pătrunzător; ascuţit; săgetător. 3) (despre gânduri, idei) Care preocupă în permanenţă; obsedant. /a sfredeli + suf. ~tor