SLĂBÍT², -Ă, slăbiţi, -te, adj. 1. Care a pierdut din grăsime, din greutate; care a devenit slab. 2. Lipsit de putere, de energie; istovit. ♦ (Despre organe ale corpului, facultăţi ale omului etc.) Care nu-şi mai îndeplineşte bine funcţia, atins de o infirmitate; debilitat. – V. slăbi.

SLĂBÍT¹ s.n. Faptul de a slăbi; slăbire. – V. slăbi.

Slăbit ≠ intensificat

SLĂBÍT adj. 1. v. slab. 2. v. destins. 3. v. diminuat.

slăbít adj. m., pl. slăbíţi; f. sg. slăbítă, pl. slăbíte