SOLÉMN, -Ă, solemni, -e, adj. (Adesea adverbial) 1. Care are loc după un anumit ceremonial; cu fast, sărbătoresc. 2. Important; grav, serios. ♦ Desăvârşit; intens, profund. ♦ Sfânt, sacru. ♦ Măreţ, grandios, maiestuos. 3. (Despre acte juridice) Care trebuie să respecte anumite forme pentru a fi considerat valabil. – Din lat. sollemnis.

SOLÉMN adj., adv. 1. adj. v. festiv. 2. adv. v. sărbătoreşte. 3. adj. sacramental. (Formulă ~.) 4. adj. sacru, sfânt. (Un jurământ ~.) 5. adj. sacru, (livr.) sacerdotal. (Importanţa ~ a momentului.) 6. adj. (JUR.) formal. (Act ~.) 7. adj. important, însemnat, (înv.) solemnel. (Un moment ~.) 8. adj. v. ceremonios. 9. adj. academic, distins, (livr.) elevat. (Ton ~.) 10. adj. grav, serios, (livr.) marţial, (înv.) solemnel. (O ţinută ~.) 11. adj. grandios, maiestos, măreţ, (înv.) solemnel. (O noapte ~.) 12. adv. v. maestoso.

solémn adj. m., pl. solémni; f. sg. solémnă, pl. solémne

SOLÉMN ~ă (~i, ~e) şi adverbial 1) Care este celebrat cu pompă, cu fast; sărbătoresc; festiv. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă un caracter măreţ; plin de afecţiune; emfatic. Ton ~. 3) (despre acte judiciare) Care se încheie conform unui anumit ceremonial; însoţit de anumite formalităţi festive. /<lat. sollemnis, it. solenne

SOLÉMN adj. 1. Care are loc după un anumit ceremonial; sărbătoresc. ♦ De ceremonie. ♦ Sfânt, sacru. 2. Important, măreţ; grav. ♦ (Despre persoane) Plin de seriozitate, de gravitate; grav. [< lat. solemnis].