|
sperietură. 3 rezultate gasite
SPERIETÚRĂ, sperieturi, s.f. 1. Speriat1 (1); spaimă. ♢ Expr. A trage o sperietură = a fi cuprins de spaimă, a trece printr-un pericol. 2. (În superstiţii) Boală provenită din spaimă; speriat1 (2). [Pr.: -ri-e-] – Speria + suf. -ătură.
SPERIETÚRĂ s. 1. frică, speriat, (înv. şi reg.) sperieciune. (A tras o ~!) 2. (MED. POP.) (pop.) spaimă, (reg.) spăimat, spăimântătură. (Suferă de ~.)
sperietúră s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. sperietúrii; pl. sperietúri
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|