SPÍRĂ, spire, s.f. 1. Porţiune dintr-o spirală care corespunde unghiului de 360

SPÍRĂ s. 1. răsucitură, spirală. (~ unui arc.) 2. buclă. (~ unui cablu.)

spíră s. f., g.-d. art. spírei; pl. spíre

SPÍR//Ă ~e f. 1) Fiecare din rotirile unei spirale sau ale unui obiect în formă de spirală. 2) Segment de bobină care alcătuieşte o curbă aproape închisă. /<fr. spire

SPÍRĂ s.f. 1. Arc al unei elice cuprins între două puncte succesive de intersecţie a acesteia cu aceeaşi generatoare a cilindrului elicei. ♦ Fiecare dintre rotirile pe care le prezintă o curbă, un obiect sau o serie de obiecte dispuse în spirală sau în elice. 2. Porţiune de bobină care formează o curbă aproape închisă. [< fr. spire, it., lat. spira, gr. speira].

spíră, spíre, s.f. (înv.) ceată.