TÂRNOSÍ, târnosesc, vb. IV. Tranz. A îndeplini, cu ritualul prevăzut, slujba de inaugurare a unei biserici; a sfinţi. – Din scr. tronosati.

TÂRNOSÍ vb. v. ameţi, atinge, bate, boţi, chercheli, îmbăta, jegoşi, lovi, mânji, mototoli, murdări, păta, şifona, tur-menta.

TÂRNOSÍ vb. (BIS.) a consacra, a sfinţi. (A ~ o biserică.)

târnosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tirnosésc imperf. 3 sg. târnoseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. târnoseáscă

A TÂRNOS//Í ~ésc tranz. (biserici) A supune ritualului de inaugurare. /<sl. tronosati