TALÉNT, talente, s.n. Aptitudine, înclinare înnăscută într-un anumit domeniu; capacitate deosebită, înnăscută sau dobândită, într-o ramură de activitate, care favorizează o activitate creatoare. ♢ Loc. adj. De talent = talentat. ♦ Persoană înzestrată cu aptitudini remarcabile. – Din fr. talent, lat. talentum.

TALÉNT s. 1. v. aptitudine. 2. v. măiestrie. 3. v. în-demânare.

talént s. n., pl. talénte

TALÉNT ~e n. 1) Aptitudine deosebită cu care este înzestrat cineva; dar. ♢ De ~ a) talentat; înzestrat; dotat; b) care vădeşte talent; de virtuozitate. 2) Persoană înzestrată cu capacităţi deosebite într-un domeniu de activitate creatoare. /<lat. talentum, fr. talent, germ. Talent