TANÁNT, tananţi, s.m. Substanţă chimică, anorganică sau organică, naturală sau sintetică, care are proprietatea de a tăbăci pieile crude; p. ext. materie primă naturală care conţine o astfel de substanţă. ♢ (Adjectival) Material tanant. – Din fr. tannant.

TANÁNT s. (CHIM.) (rar) sumac. (~ pentru tăbăcirea pieilor crude.)

tanánt s. m., pl. tanánţi

TANÁN//T ~tă (~ţi, ~te) şi substantival (despre substanţe, materiale) Care are proprietatea de a tăbăci pielea. /<fr. tannant

TANÁNT, -Ă adj. Care conţine acid tanic. // s.m. (Chim.) Substanţă care are însuşirea de a tăbăci pielea; (p. ext.) materie primă naturală care conţine o astfel de substanţă. [< fr. tannant].