TRANSPÚNERE, transpuneri, s.f. Acţiunea de a (se) transpune şi rezultatul ei; transpoziţie. – V. transpune.

TRANSPÚNERE s. 1. (rar) transpoziţie. (~ unui obiect.) 2. tălmăcire, traducere, (înv.) prefacere, traducţie, tălmăcitură, tâlcuială, tâlcuire. (~ unui text dintr-o limbă în alta.) 3. (concr.) tălmăcire, traducere, versiune. (O ~ reuşită din limba engleză.) 4. transcriere, transcripţie. (~ unui text dintr-un alfabet în altul.)

transpúnere s. f. (sil. mf. trans-), g.-d. art. transpúnerii; pl. transpúneri