TUNS¹ s.n. Faptul de a (se) tunde; tunsoare. – V. tunde.

TUNS², -Ă, tunşi, -se, adj. (Despre păr, barbă, mustaţă, lână, iarbă etc.) Tăiat, scurtat, retezat; (despre oameni sau unele animale) cu părul, barba, mustaţa, lâna tăiate, scurtate, retezate. ♦ (Despre arbuşti şi arbori) Cu crengile retezate (simetric). – V. tunde.

TUNS adj. retezat, scurtat, tăiat. (Păr~; iarbă ~.)

TUNS s. v. tundere.

TUNS s. v. retezare, retezat.

tuns s. n., pl. túnsuri

TUN//S ~să (~şi, ~se) (despre păr, barbă, musteaţă) Care este retezat, scurtat. /v. a tunde