ZĂBREÁ, zăbrele, s.f. 1. Gratie. 2. Fiecare dintre barele de fier sau de lemn ale unui gard sau ale unui grilaj. 3. Fiecare dintre barele unei grinzi formate dintr-o reţea de bare îmbinate la capete. [Var.: zebreá s.f.] – Din sl. zabralo.

ZĂBRÉA, zăbréle, s.f. 2. v. o s t r e ţ.

ZĂBREÁ s. v. gratie.

zăbreá s. f., pl. (sil. -bre-) zăbréle

ZĂBR//EÁ ~éle f. 1) mai ales la pl. (la uşi sau ferestre) Vergea (de fier) care se fixează în toc (sau într-o ramă), formând împreună un baraj protector. 2) Vergea de fier sau de lemn din care se fac garduri sau grilaje. 3) Fiecare dintre barele care, prinse împreună în formă de reţea, se fixează la o grindă. [Art. zebreaua] /<sl. zabralo