IN¹- Element de compunere cu sens negativ şi privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: im²-] – Din fr., lat. in-.

IN² (1) s.m., (2) inuri, s.n. 1. S.m. Plantă erbacee textilă şi oleaginoasă, cu tulpina subţire, ramificată în partea superioară, fibroasă, cu frunze mici, înguste şi cu flori albastre sau albe, care are numeroase utilizări (Linum usitatissimum); p. restr. sămânţa acestei plante. ♢ In galben = plantă erbacee cu flori galbene (Linum flavum). 2. S.n. Fir obţinut prin prelucrarea inului² (1); p. ext. pânză făcută din aceste fire. – Lat. linum.

ÎN prep. 1. (Indică interiorul spaţiului unde are loc o acţiune, unde se află ceva, spre care are loc o mişcare) Intră în casă. ♦ (Indică suprafaţa pe care are loc o acţiune sau spaţiul dintre obiecte unde se află ceva, unde se produce o mişcare) Se suie în pom. ♦ (Indică obiectul de care atârnă ceva) Pune-ţi haina în cuier. ♦ (Indică o parte a corpului care este acoperită, îmbrăcată etc.) Şi-a tras ghetele în picioare. Nu sta cu căciula în cap. ♦ La, în dreptul. Haină roasă în coate. 2. (Indică timpul în care se petrece o acţiune) În iunie se culeg cireşele. ♦ (Indică intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) După, peste. Pleci de mâine în două zile. 3. (Indică o cauză) Din pricina...; în urma... Pomul se clătina în vânt. Ochii-i ard în friguri. 4. (Indică scopul) Se duce în peţit. 5. (Indică instrumentul, relaţia) S-au înţeles în scris. 6. (Indică o comparaţie) În formă de..., ca... Fumul se ridică în spirală. 7. Conform cu, potrivit cu... Fiecare în legea lui. 8. (Introduce un complement indirect) Adâncit în gânduri. Casă transformată în muzeu. – Lat. in.

ÎN intra-.

ÎN prep. 1. (local) pe. (Au poposit ~ vârful dealului.) 2. (local) la. (Merge ~ vale.) 3. (local) de. (O trece ~ partea cealaltă a drumului.) 4. (in-strumental) (înv.) spre. (~ tine îmi pun nădejdea.)

in (plantă) s. m.

in (lan, fir, pânză) s. n., pl. ínuri

în prep.

ÎN prep. 1) (exprimă un raport spaţial, indicând interiorul unui spaţiu, al unui obiect, al unei persoane, locul, suprafaţa, direcţia) Stă în casă. A zbura în cosmos. 2) (exprimă un raport temporal, concretizând o perioadă, un interval de timp) Vine în fiecare seară. 3) (exprimă un raport modal sau comparativ) Vine în fugă. 4) (exprimă un raport final) Pregătire în vederea congresului. 5) (exprimă un raport instrumental, indicând mijlocul, procedeul, materia) Cu. L-au prins în capcană. 6) (exprimă un raport de relaţie) În ce priveşte; la. Iute în mişcări. 7) (exprimă un raport de tranziţie) Schimbare în bine. 8) (exprimă un raport calificativ, indicând domeniul sau sfera de activitate, o caracteristică, posesia) S-a specializat în chirurgie. 9) rar (exprimă un raport cauzal) Din cauza; din pricina; în urma. Se clatină în vânt. 10) (exprimă un raport cantitativ) Au plecat în trei. ♢ În de aproape intim; foarte bine. În de ajuns suficient; îndestulător. În de seară spre (înspre, către) seară. În susul în partea (sau în direcţia) de sus. În josul în partea (sau în direcţia) de jos. În afară de cu excepţia; exceptând. În privinţa relativ la; cât priveşte. /<lat. in

IN EXTRÉMIS loc. adv. 1) În cele din urmă, neavând altă posibilitate; în ultimă instanţă. 2) În ultimul moment. [Sil. ex-tre-] /Cuv. lat.

IN EXTÉNSO loc. adv. În întregime; pe larg; integral. /Cuv. lat.

IN ~uri n. 1) la sing. Plantă erbacee cu tulpină subţire fibroasă, cu flori mici albastre sau albe, cultivată pentru a fi folosită în industria textilă şi în cea a uleiurilor. 2) Fibre obţinute din tulpina acestei plante. 3) Ţesătură fabricată din astfel de fibre. /<lat. linum

[? in magh. „sánta [pron. şAnta]“], in zona dârjiului [székelyderzs / darsch]; jocul se numeste in magh. [székely] filkó [tavi]] Un atu special de la jocul de carti COLOP sau FILCAI, jucat in Transilvania, probabil importat de la sasi sau unguri. Apare doar la jocul in sase si consta din doua carti de sapte, rosu si verde, cel rosu fiind cea mai mare carte din joc

În limbaj familiar denumeste primul fel dintr-un meniu. După regulile clasice ale gastronomiei, antreul este felul care se serveste după gustare (sau supă) şi peste (sau preparatul care îl înlocuieste), înainte de felul principal din meniu (de obicei friptura); fr.,engl. entree; germ. Entree; în SUA entree denumeste întotdeauna felul principal al meniului. Sursa: A.M.GAL, Dicţionar gastronomic explicativ, Ed. Gemma Print, 2003

În gastronomie, ragut din vânat cu pene (sitar, raţă sălbatică, fazan, potârniche), cu ciuperci şi sos de vin; prin ext. preparat gătit asemănător din raţă domestică sau bibilică.

in principal inseamna fatza sau gura, iar originea e probabil tiganeasca. Dar sensul principal in romana e cel de sex oral. A da muie = a i se face sex oral a lua muie = a face cuiva sex oral Evident e folosit si ca injuratura, singur sau in expresiile de mai sus.

in principal inseamna fatza sau gura, iar originea e probabil tiganeasca. Dar sensul principal in romana e cel de sex oral. A da muie = a i se face sex oral a lua muie = a face cuiva sex oral Evident e folosit si ca injuratura, singur sau in expresiile de mai sus.

in Ardeal (mărginimea Sibiului) folosit si ca sinonim pentru gard de lemn (nu foarte solid) asa ar fi de facto corect!

În gastronomie, preparat din ouă întregi, desfăcute din coajă, prăjite în tigaie sau la capac, fără a fi amestecate, astfel încât gălbenusul să rămână întreg în mijlocul albusului coagulat. Ochiuri românesti sau ouă posate sunt ouă întregi, desfăcute din coajă si fierte în apă cu o et, astfel încât gălbenusul să fie învelit de albus.

[in orice caz la sg.! – tavi] soluri acide (de la latinescul acris), care prezintă un orizont de iluviere a argilei, cu un grad scăzut de satura ie în baze (după „Mihai Ielenicz si colaboratori, 1999, Dic ionar de Geofrafie Fizică, Editura Corint, Bucuresti

[in rom. se numeste handicap (sens 3)! – tavi]-termen generic pentru afectari/deficiente, limitari de activitate si restrictii de participare definite conform Clasificarii Internationale a Functionarii, Dizabilitatii si Sanatatii, adoptata si aprobata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, si care releva aspectul negativ al interactiunii individ-context.

În unele hăituri de Anul Nou se mai păstrează versurile: „Cocoş gaia a cîntat – sufletul i l-a luat“. Mai există şi expresia populară „a te lua gaia“ ori jocul de copii „de-a mama gaia“ sau „de-a puia-gaia“.La vechii indieni Gaya este zeiţa maternă( Forum Dacia Nemuritoare). Gaia(Gaea), era în mitologia greacă personificarea Pământului, considerată în vechime drept element primordial din care se trăgeau toţi ceilalţi zei. Gaea s-a născut după Chaos (Haosul), zămislindu-i, la rândul ei, pe Uranus (Cerul), Ourea (Munţii) şi pe Pontus (Marea).Din wikipedia)

in asteptarea unui lucru, unei sarbatori etc.

in astepterea unui lucru, a unei sarbatari etc.

in Content-Type: multipart/alternative; boundary=0578da49bcbcc8bb2c6a72d904fca819 MIME-Version: 1.0 Subject: the line with strings half an ell long bcc: bajflaaol.com This is a multi-part message in MIME format. --0578da49bcbcc8bb2c6a72d904fca819 Content-Type: text/plain; charset=„us-ascii“ MIME-Version: 1.0 Content-Transfer-Encoding: 7bit tto mingled in it, and endeavored therefrom to derive advantage it was a martyrdom of the soul. ophie praised highly his discovery. f r. hostrup had not been here, said she, then we should hardly have discovered the thief. e must thank --0578da49bcbcc8bb2c6a72d904fca819-- .