Hangman.ro - Dicţionarul limbii române

încercuire. 4 rezultate gasite

ÎNCERCUÍRE, încercuiri, s.f. Acţiunea de a încercui; înconjurare. – V. încercui.

ÎNCERCUÍRE s. 1. împresurare, înconjurare, învăluire. (~ inamicului.) 2. v. asediu.

încercuíre s. f., g.-d. art. încercuírii; pl. încercuíri

ÎNCERCUÍRE s.f. Acţiunea de a încercui. [Pron. -cu-i-. / < încercui].

Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici

Jocuri