ÎNDEPĂRTÁRE, îndepărtări, s.f. Acţiunea de a (se) îndepărta şi rezultatul ei; înlăturare, eliminare; destituire; abatere, deviere. – V. îndepărta.

Îndepărtare ≠ apropiere

Îndepărtare ≠ apropiere

ÎNDEPĂRTÁRE s. 1. depărtare, distanţare. (~ lui de grupul nostru.) 2. depărtare, dezlipire. (~ lui de mama sa.) 3. v. anulare. 4. v. spaţiere. 5. v. excludere. 6. v. destituire. 7. v. concediere. 8. v. ridicare. 9. v. curăţare. 10. v. înlăturare. 11. v. evitare. 12. înlăturare, (fig.) scuturare. (~ lanţurilor robiei.) 13. v. deviere.

îndepărtáre s. f., g.-d. art. îndepărtării; pl. îndepărtări