ÎNFRICOŞĂTÓR, -OÁRE, înfricoşători, -oare, adj. Care provoacă sau inspiră frică; îngrozitor, înspăimântător, abominabil, groaznic. – Înfricoşa + suf. -ător.

ÎNFRICOŞĂTÓR adj. 1. v. groaznic. 2. v. îngrozitor. 3. v. cumplit. 4. v. atroce.

înfricoşătór adj. m., pl. înfricoşătóri; f. sg. şi pl. înfricoşătoáre

ÎNFRICOŞĂT//ÓR² ~oáre (~óri, ~oáre) Care înfricoşează; în stare să provoace frică; înspăimântător; îngrozitor; înfiorător; sinistru. Întuneric ~. /a înfricoşa + suf. ~ător

ÎNFRICOŞĂTÓR¹ adv. Într-un mod care provoacă frică. /a înfricoşa + suf. ~ător