ÎNJOSÍ, înjosesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) umili; a (se) dezonora. – În + jos.

A (se) înjosi ≠ a (se) ridica

ÎNJOSÍ vb. 1. v. ploconi. 2. a umili, (înv.) a micşora, a ruşina, a smeri, (înv. fig.) a mortifica. (De ce îl ~ în acest hal?) 3. a (se) degrada, a (se) dezonora, a (se) umili, (fig.) a (se) coborî, a (se) scoborî. (Munca nu te ~.)

înjosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înjosésc, imperf. 3 sg. înjoseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. înjoseáscă

A SE ÎNJOS//Í mă ~ésc intranz. A adopta în mod voit o atitudine de inferioritate (faţă de cineva); a se umili. /în + jos

A ÎNJOS//Í ~ésc tranz. A face să se înjosească; a umili; a batjocori. /în + jos