|
|
înnăscut. 5 rezultate gasite
ÎNNĂSCÚT, -Ă, înnăscuţi, -te, adj. Care aparţine cuiva din naştere, cu care se naşte cineva; congenital, nativ. – În + născut (după fr. inné).
ÎNNĂSCÚT adj. 1. nativ, natural, (înv.) naturalnic. (Daruri, însuşiri ~.) 2. congenital, ereditar, moştenit. (Defect fiziologic ~.)
înnăscút adj. m., pl. înnăscúţi; f. sg. înnăscútă, pl. înnăscúte
ÎNNĂSCÚ//T ~tă (~ţi, ~te) (despre însuşiri fizice sau psihice) Care aparţine cuiva de la naştere; din născare; nativ. /în + născut
ÎNNĂSCÚT, -Ă adj. Cu care se naşte cineva; congenital. [Cf. fr. inné, lat. innatus].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
