ÎNSĂ Conj. 1. (Adversativ, leagă două propoziţii sau două părţi de propoziţie) Cu toate acestea, totuşi, dar. 2. (Arată trecerea la altă idee) Dar, pe de altă parte. Lat. ipsa.

ÎNSĂ conj. 1. v. dar. 2. v. ci. 3. dar, numai, (prin Transilv.) pedig. (Eşti bună la suflet, ~ nu mă prea iubeşti.)

î́nsă conjcţ.

ÎNSĂ conj. (exprimă un raport adversativ şi leagă părţi de propoziţie, propoziţii sau fraze) Dar. El lucrează încet, însă bine. /<lat. ipsa