|
întrunire. 4 rezultate gasite
ÎNTRUNÍRE, întruniri, s.f. Acţiunea de a (se) întruni şi rezultatul ei; reuniune, adunare (de oameni). – V. întruni.
ÎNTRUNÍRE s. 1. v. convocare. 2. adunare, reuniune, (înv. şi pop.) strânsură, (înv.) sobor, şedere. (A avut loc o mare ~.) 3. reuniune, şezătoare. (~ literară.)
întruníre s. f., g.-d. art. întrunírii; pl. întruníri
ÎNTRUNÍR//E ~i f. 1) v. A ÎNTRUNI şi A SE ÎNTRUNI. 2) Reunire a unui grup de persoane pentru a discuta şi a hotărî ceva; adunare. /v. a întruni
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|