ÎNVINUÍT, -Ă, învinuiţi, -te, adj. Care este sau a fost învinuit. ♦ (Substantivat) Persoană aflată sub urmărire penală; acuzat, inculpat, pârât. – V. învinui.

ÎNVINUÍT s., adj. v. inculpat.

învinuít adj. m., pl. învinuíţi; f. sg. învinuítă, pl. învinuíte

ÎNVINUÍ//T ~ţi m. Persoană acuzată de o infracţiune şi este parte într-un proces penal; acuzat; inculpat. /v. a învinui