ŞÚBRED, -Ă, şubrezi, -de, adj. 1. (Despre oameni) Lipsit de vigoare, nerezistent la eforturi; firav, plăpând. ♦ (Despre lucruri) Lipsit de rezistenţă, de trăinicie, care este gata să se prăbuşească; şubrezit. ♦ Fig. (Despre teorii, concepţii, argumente etc.) Care nu rezistă unei analize mai serioase, unei critici mai severe; discutabil, neîntemeiat. 2. P. ext. Precar, nesigur. – Et. nec.

Şubred ≠ trainic, viguros, tare

ŞÚBRED adj. v. discutabil, nesigur, precar.

ŞÚBRED adj. 1. nerezistent, nesolid, netrainic, slab, şubrezit, (rar) precar. (O construcţie ~.) 2. netrainic, (livr.) caduc. (Un lucru ~.) 3. v. debil.

şúbred adj. m. (sil. -bred), pl. şúbrezi; f. sg. şúbredă, pl. şúbrede

ŞÚBRE//D ~dă (~zi, ~de) l) (despre fiinţe) Care are o constituţie fizică nere-zistentă; lipsit de vigoare; firav; plăpând. 2) Care are puţină rezistenţă; lipsit de trăi-nicie; slab. Un lucru ~. 3) fig. (despre teorii, concepţii, argumente etc.) Care poate fi uşor combătut; lipsit de fundament ştiinţific; neîn-temeiat; neargumentat. /Orig. nec.