AFLUÉNŢĂ s.f. Mulţime de oameni care se îndreaptă spre acelaşi punct; aflux, îmbulzeală, năvală. ♦ Cantitate mare, abundenţă, belşug de produse. [Pr.: -flu-en-] – Din fr. affluénce, lat. affluentia.

AFLUÉNŢĂ s. v. abundenţă, belşug, bogăţie, îmbelşugare, îndestulare, prisos.

AFLUÉNŢĂ s. v. aglomeraţie.

afluénţă s. f. (sil. -flu-), g.-d. art. afluénţei

AFLUÉNŢ//Ă ~e f. 1) Mulţime de oameni care se îndreaptă spre un anumit loc; aflux. ~ de spectatori. 2) Cantitate mare; abundenţă; belşug. ~ de mărfuri. [G.-D. afluenţei] /<fr. affluence, lat. affluentia

AFLUÉNŢĂ s.f. 1. (Rar) Cantitate mare de apă care se îndreaptă catre un anumit loc. 2. Mulţime de oameni care se îndreaptă spre un anumit loc; îmbulzeală. ♦ Abundenţă, puzderie; belşug. [Cf. fr. affluence, lat. affluentia].