IÉLE s.f. pl. (Mai ales art.) Fiinţe imaginare din mitologia populară românească, înfăţişate ca nişte fete frumoase, îmbrăcate în alb, care apar numai noaptea, vrăjind, prin cântecul şi prin jocul lor, pe bărbaţi, asupra cărora au puteri nefaste; frumoasele, mândrele, dânsele, şoimanele, vântoasele, drăgaicele. – Din ele (pl. f. al lui el).

IÉLE s. pl. (MITOL. POP.) (pop.) dânsele (pl. art.), drăgaice (pl.), frumoase (pl.), milostive (pl.), mândre (pl.), puternice (pl.), rusalii (pl.), sân-ziene (pl.), şoimane (pl.), şoimăriţe (pl.), vântoase (pl.), (reg.) nagode (pl.), samovile (pl.), sfinte (pl.), (Ban. şi Olt.) milostivnice (pl.), (prin Ban.) miluite (pl.).

iéle s. f. pl. (sil. ie-), art. iélele, g.-d. art. iélelor

IÉLE f. pl. (în mitologia populară) Fiinţe imaginare, având înfăţişarea unor fete frumoase îmbrăcate în alb, care se crede că ar apărea numai noaptea şi ar face rău, în special, bărbaţilor; vântoase; şoimane; drăgaica. [G.-D. ielelor] /Din ele pron. pers.