LOVITÚRĂ, lovituri, s.f. 1. Atingere bruscă şi puternică, izbitură; (concr.) zgomot (puternic) cauzat de o asemenea izbitură. ♢ Lovitură de graţie = (adesea fig.) lovitură finală, care răpune definitiv pe cel lovit. ♦ Bătaie. 2. Fig. Supărare, durere sufletească; necaz; neajuns. 3. (Mil.) Atac puternic executat asupra inamicului în scopul zdrobirii lui şi al capturării armamentului său. ♦ Atac îndrăzneţ venit prin surprindere. ♢ Expr. A da lovitura = a obţine un succes (important şi) neaşteptat. ♦ Descărcare a unei arme de foc; efect produs de această descărcare. 4. (În sintagmele şi expr.) Lovitură de stat = act de violare a constituţiei stabilite prin care un grup de persoane preia cu forţa puterea într-un stat. Lovitură de trăsnet = întâmplare, vorbă neaşteptată. Lovitură de teatru = acţiune, întâmplare bruscă şi neaşteptată, care şochează, impresionează. 5. (Tehn.; în sintagma) Lovitură de berbec = creştere a presiunii unui lichid dintr-o conductă, produsă prin închiderea bruscă a unei supape. 6. (Sport) Ansamblu de mişcări raţional coordonate, folosit pentru manevrarea obiectului de joc, în vederea obţinerii unui maxim de eficacitate. ♢ Lovitură de pedeapsă = sancţiune acordată de arbitru pentru o incorectitudine comisă de un jucător al unei echipe, care constă într-o lovitură executată de adversar în condiţii avantajoase. Lovitură de colţ = lovitură executată dintr-unul din unghiurile terenului de joc al echipei în apărare de către un jucător al echipei în atac; corner¹. Lovitură de picior căzută = dropgol. – Lovi + suf. -tură.

LOVITÚRĂ s. 1. izbitură, (pop.) pălitură, (reg.) ştos, (înv.) loveală. (O ~ puternică primită de cineva.) 2. v. plesnitură. 3. v. izbitură. 4. v. zvârlitură. 5. lovitură de colţ v. corner; lovitură de picior căzută v. dropgol. 6. rană, (înv.) vătămătură. (Are o ~ uşoară la mână.)

lovitúră s. f., g.-d. art. lovitúrii; pl. lovitúri

LOVITÚR//Ă ~i f. 1) Atingere bruscă şi puternică; izbitură. ♢ ~ de graţie lovitură care răpune definitiv adversarul. 2) Zgomot produs de o izbitură. 3) fig. Suferinţă morală; durere sufletească; necaz. ~ile sorţii. 4) Atac îndrăzneţ efectuat prin surprindere. ♢ A da ~a a realiza pe neaşteptate ceva foarte important. ~ de stat preluare a puterii într-un stat prin răsturnarea violentă a conducerii vechi. ~ de trăsnet fapt, eveniment neaşteptat. ~ de teatru acţiune bruscă, efectuată cu scopul de a impresiona puternic. 5): ~ de pedeapsă sancţiune dată de arbitru unei echipe sportive pentru incorectitudine de joc, constând dintr-o lovitură executată de echipa adversă. [G.-D. loviturii] /a lovi + suf. ~tură