MĂNÓS, -OÁSĂ, mănoşi, -oase, adj. 1. (Despre pământ) 1. Care dă rod bogat; fertil, roditor. ♦ (Despre recolte) Îmbelşugat, bogat. 2. (Despre vaci) Care dă lapte mult şi bun. 3. Fig. Care aduce câştig mare; rentabil, bănos. – Mană + suf. -os.

MĂNOS ≠ arid, nefertil, neroditor, sărac, nerodnic, neproductiv, sterp

MĂNÓS adj. 1. v. fertil. 2. v. bogat.

MĂNÓS adj. v. avantajos, bănos, bun, pro-ductiv, profitabil, rentabil.

MÁNOŞ s. v. arătător, limbă.

mănós adj. m., pl. mănóşi; f. sg. mănoásă, pl. mănoáse

MĂN//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) (despre pământ) Care dă roade bogate; cu productivitate mare; roditor; fertil; fecund. 2) (despre vaci) Care are lapte mult (şi gras); cu mană; lăptos. 3) Care aduce câştig mare; care constituie o sursă de câştig mare; bănos. /mană + suf. ~os