|
|
abjura. 6 rezultate gasite
abjurá vb. tr. a renega public o credinţă, o doctrină, o opinie. (< fr. abjurer, lat. abiurare)
ABJURÁ, abjúr, vb. I. Tranz. A renega public o credinţă religioasă, o doctrină, o părere etc. – Din fr. abjurer, lat. abjurare.
ABJURÁ vb. a se lepăda, a renega. (A ~ de la o credinţă.)
abjurá vb., ind. prez. 1 sg. abjúr, 3 sg. şi pl. abjúră
A ABJURÁ abjúr tranz. (doctrine, concepţii, etc.) A renega în mod public. /<lat. abjurare, fr. abjurer
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
