AHTIÁT¹ s.n. (Rar) Ahtiere. [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

AHTIÁT², -Ă, ahtiaţi, -te, adj. Stăpânit de o dorinţă puternică de a obţine ceva, lacom de un bun (mai ales material). [Pr.: -ti-at] – V. ahtia.

AHTIÁT adj. v. avid.

ahtiát s. n. (sil. -ti-at)

AHTIÁ//T ~tă (~ţi, ~te) Care este stăpânit de o dorinţă puternică; dornic de ceva; setos. [Sil. -ti-at ] /v. a ahtia