ALIÁT, -Ă, aliaţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Unit, întovărăşit cu cineva printr-o alianţă în vederea unei acţiuni comune; (despre un stat) care a încheiat un tratat de alianţă. 2. S.m. şi f. Persoană, clasă, partid, stat etc. care se uneşte cu cineva în vederea unei acţiuni comune. 3. Adj. (Despre metale) Căruia i s-a adăugat o anumită cantitate din unul sau mai multe elemente, pentru a forma un aliaj. [Pr.: -li-at] – V. alia.

Aliat ≠ adversar, duşman

ALIÁT s. (înv.) soţ, soţie.

aliát adj. m., s. m. (sil. -li-at), pl. aliáţi; f. sg. aliátă, pl. aliáte

ALIÁ//T ~tă (~ţi, ~te) şi substantival 1) Care este unit printr-o alianţă. State ~te. 2) (despre metale) Căruia i s-a adăugat (prin topire) un alt element. /v. a alia

ALIÁT, -Ă adj. 1. Unit printr-o alianţă. 2. (Despre metale) Căruia i s-a adăugat o anumită cantitate dintr-un alt element în vederea formării unui aliaj. // s.m. şi f. Persoană, organizaţie, stat etc. care a intrat într-o alianţă. / < alia, cf. fr. allié].