ANEVOIÓS, -OÁSĂ, anevoioşi, -oase, adj. (Adesea adverbial) Greu, obositor. – Anevoie + suf. -os.

Anevoios ≠ lesne, uşor

ANEVOIÓS adj. 1. v. dificil. 2. delicat, dificil, gingaş, greu, (fig.) ingrat. (O misiune ~oasă.) 3. dificil, greoi, (astăzi rar) silnic. (Un mers ~.) 4. greu, mizerabil, necăjit, prost, rău, (înv. şi pop.) necăjos. (Un trai ~.) 5. dificil, greu, (fig.) aspru, spinos. (Drumul ~ al cunoaşterii.)

anevoiós adj. m., pl. anevoióşi; f. sg. anevoioásă, pl. anevoioáse

ANEVOI//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) Care prezintă dificultăţi; obositor. /anevoie + os