ẮRA interj. V. îra.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ARÁ vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pământul.)

ará vb., ind. prez. 1 sg. ar, 2 sg. ari, 3 sg. şi pl. áră

A ARÁ ar tranz. (solul) A tăia în brazde cu plugul (în vedere cultivării). /<lat. arare

ÁRA s.m. Specie de papagal, frumos colorat şi cu coada lungă, existent în America de Sud. [< fr. ara < cuv. tupi].

ắra! interj. (reg.) ah! ah!, vai de mine!, am păţit-o!

ará (-r, -át), vb. – A răsturna cu plugul brazdele de pămînt. – Mr., megl. ar, istr. oru. Lat. arāre (Puşcariu 105; Candrea-Dens., 67; REW 508; DAR); cf. it. arare, v. prov., sp., port. arar, v fr. arer. Cf. arat, arător, arătură. Der. arat, s.n. (acţiunea de a ara, arătură). – Der. neol. arabil, adj., din fr.