ARDOÁRE s.f. Înflăcărare, pasiune, avânt; râvnă, zel; ardenţă. – Din fr. ardeur, lat. ardor.

ARDOÁRE s. 1. v. entuziasm. 2. v. avânt. 3. râvnă, sârguinţă, străduinţă, zel, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduinţă, osârduire, osârditură, protimie. (~ lui era demnă de admirat.)

ardoáre s. f., g.-d. art. ardórii

ARDOÁRE f. Imbold lăuntric puternic care înlesneşte realizarea unei acţiuni; exaltare; avânt; elan. [G.-D. ardorii] /<fr. ardeur, lat. ardor, ~oris

ARDOÁRE s.f. Înflăcărare, pasiune, zel. [Gen. -rei. / < fr. ardeur, cf. lat. ardor].