ATONALÍSM s.n. Mod de a crea o compoziţie muzicală prin negarea legilor organizării armonice a sunetelor. – Atonal[itate] + suf.-ism.

atonalísm s. n.

ATONALÍSM n. Tehnică în compoziţia muzicală modernă bazată pe renunţarea la legile tonalităţii şi armoniei clasice a sunetelor. /<fr. atonalisme

ATONALÍSM s.n. Curent sau procedeu care recomandă atonalitatea în compoziţiile muzicale. V. dodecafonism. [< fr. atonalisme].