BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. 2. S.m. şi f. Persoană care aparţine burgheziei; ♢ Mic-burghez: a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste; filistin. 3. (În orânduirea feudală) Orăşean, târgoveţ. [Pl. şi: burgheji] – Din it. borghese.

Burghez ≠ proletar

BURGHÉZ s. (pop. şi peior.) burjui.

burghéz adj. m., s. m., pl. burghézi; f. sg. burghéză, pl. burghéze

BURGHÉZ¹ ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de burghezie; propriu burgheziei. 2) Care face parte din burghezie. /<it. borghese

BURGHÉZ² ~i m. Persoană care face parte din burghezie; reprezentant al burgheziei. ♢ Mic-~ a) persoană care aparţine micii burghezii; b) persoană cu viaţă spirituală redusă; filistin. /<it. borghese

BURGHÉZ, -Ă I. adj. care aparţine burgheziei. II. s.

BURGHÉZ, -Ă adj. Făcut de burghezie, al burgheziei. // s.m. şi f. 1. (În orânduirea feudală) Locuitor al unui oraş medieval (burg); orăşean, târgoveţ. 2. Persoană care face parte din clasa burgheză, din burghezie; capitalist. [Cf. fr. bourgeois, it. borghese].