CALCÁN¹, calcani, s.m. Peşte de mare cu corpul rombic, turtit lateral şi asimetric, având ambii ochi pe partea stângă şi solzi lungi, tari pe burtă şi pe spate; peşte-de-mare (Scophthalmus maeoticus). – Din tc. kalkan [baitği].

CALCÁN², calcane, s.n. Perete exterior din spate (fără deschizătură) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine). 2. (Înv.) Scut, pavăză. – Din tc. kalkan.

CALCÁN s. v. pavăză, scut.

CALCÁN s. (IHT.) 1. (Scophthalmus maeoticus) (prin Munt.) balâc. 2. calcan-mic (Rhombus laevis) = (reg.) pisi.

calcán (zool.) s. m., pl. calcáni

calcán (arhit.) s. n., pl. calcáne

CALCÁN² ~e n. Perete fără ferestre din dosul unei case, de care se alipeşte o altă casă. /<turc. kalkan

CALCÁN¹ ~i m. Peşte marin comestibil, având corpul turtit şi ambii ochi pe aceeaşi parte a capului; cambulă. /<turc. kalkan

CALCÁN s.m. În general, peşte plat din familia scophtalmidae, având conturul corpului aproape rombic, cu ochii asezaţi pe partea stângă. 1. Calcanul-mare (Scophtalmus sau Rhombus maximus), pescuit în Marea Nordului, Baltică şi Mediterană, poate fi lung de 1-3 m şi atinge o greutate de 35 kg, cel din Marea Neagră (Scophtalmus maeoticus) de 75-90 cm şi 15 kg. 2. Calcanul mic, numit şi calcan-neted (Scophtalmus rhombus sau Rhombus laevis) ajunge cel mult la 40 cm lungime şi 4 kg greutate, fiind preponderent în Marea Nordului.

calcán (-nuri), s.n. – 1. Scut, pavăză. – 2. Perete fără fereastră. – Var. calcan, s.m. (peşte, Rhombus maximus, Rhombus maeoticus). Tc. kalkan (Şeineanu, II, 76; Meyer 169; Ronzevalle 129); cf. ngr. ϰαλϰάνι, bg., alb. kalkan. Sensul 1, care apare de la începutul sec. XVIII (N. Costin), este astăzi înv. Cuvîntul turc are toate sensurile celui rom.