CATALIZATÓR, catalizatori, s.m. Substanţă care grăbeşte sau încetineşte o reacţie chimică, fără ca ea însăşi să fie modificată. – Cataliza + suf. -tor (după fr. catalyseur).

CATALIZATÓR s. 1. catalizator organic v. enzimă. 2. catalizator negativ v. inhibitor.

catalizatór s. m., pl. catalizatóri

CATALIZATÓR ~i m. 1) Substanţă care modifică viteza unei reacţii chimice fără a participa la reacţie. ~ pozitiv. 2) fig. Fapt care grăbeşte desfăşurarea unei acţiuni sau a unui eveniment. /a cataliza + suf. ~tor

CATALIZATÓR s. m. 1. substanţă care activează o reacţie chimică fără ca ea însăşi să sufere modificări. 2. (fig.) persoană capabilă să declanşeze la cei din jur reacţii consonante cu ale sale. (după fr. catalyseur)

CATALIZATÓR s.m. Substanţă care înlesneşte o reacţie chimică fără ca ea însăşi să sufere modificări; catalizor. [< cataliza + -tor, după fr. catalyseur].