CÍCLIC, -Ă, ciclici, -e, adj. 1. Care se desfăşoară în cicluri sau aparţine unui ciclu; periodic. ♦ (Despre lucrări muzicale, artistice) Care este alcătuit din mai multe părţi independente. ♦ (Despre compuse chimice) Care are catenele în formă de ciclu (2). 2. (Bot.; despre flori) La care toate elementele sunt dispuse în verticil. – Din fr. cyclique.

CÍCLIC adj. periodic. (Fenomen ~.)

cíclic adj. m. (sil. -clic), pl. cíclici; f. sg. cíclică, pl. cíclice

CÍCLI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care se produce în ciclu; cu proprietatea de a se realiza la intervale regulate; periodic. Criză ~că. 2) (despre compuşi chimici) Care este constituit din molecule ce formează un ciclu închis. 3) (despre opere muzicale sau literare) Care conţine câteva părţi independente. /<fr. cyclique

CÍCLIC, -Ă adj. 1. Care se desfăşoară în cicluri, care aparţine unui ciclu; periodic. ♦ (Despre o compoziţie muzicală) Alcătuit din mai multe părţi independente. 2. (Despre flori) La care toate elementele sunt dispuse în verticil. [< fr. cyclique, cf. lat. cyclicus, gr. kyklos – cerc].