|
ciocnit. 5 rezultate gasite
CIOCNÍT2, -Ă, ciocniţi, -te, adj. 1. Crăpat, plesnit. 2. Fig. (Ir.) Ţicnit. – V. ciocni.
CIOCNÍT1 s.n. Faptul de a (se) ciocni. – V. ciocni.
CIOCNÍT adj. 1. izbit, lovit, tamponat. (Vehicule ~.) 2. v. ştirbit. 3. v. spart. (Un vas ~ de-a lungul lui.)
ciocnít s. n.
CIOCNÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A CIOCNI şi A SE CIOCNI. 2) fig. iron. Care nu este în toate minţile; ţicnit. A fi cam ~. /v. a (se)ciocni
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|