CIORCHÍNE, ciorchini, s.m. Tip de inflorescenţă caracterizat prin dezvoltarea unui ax principal, de-a lungul căruia se înşiră numeroase ramificaţii cu flori; racem, grapă; grupare de fructe aşezate în mod corespunzător cu inflorescenţa descrisă mai sus; spec. strugure. [Var.: ciorchínă s.f.] – Et. nec.

CIORCHÍNE s. (BOT.) 1. grapă, racem. (~le este un tip de inflorescenţă.) 2. v. strugure.

ciorchíne s. m., pl. ciorchíni

CIORCHÍN//E ~i m. 1) Inflorescenţă cu flori grupate pe o axă centrală. ~ de vâzdoagă. 2) (mai ales la viţa de vie) Grup de fructe dezvoltate dintr-o inflorescenţă; strugure. ~ de fragă. [Sil. cior-chi-] /<lat. circ[u]lină