COAUTÓR, -OÁRE, coautori, -oare, s.m. şi f. 1. Persoană care a scris o lucrare, a făcut o invenţie etc. împreună cu alta sau cu altele, considerată în raport cu aceasta sau cu acestea. 2. Persoană care a săvârşit o infracţiune împreună cu alta sau cu altele, considerată în raport cu aceasta sau cu acestea. [Pr.: co-a-u-] – Din fr. coauteur.

COAUTÓR s. (JUR.) părtaş. (~ la o infracţiune.)

coautór s. m. (sil. co-a-u-), pl. coautóri

COAUTÓR ~i m. 1) Fiecare dintre cei doi sau mai mulţi autori ai unei lucrări (realizări) în raport unul faţă de celălalt. 2) jur. Persoană care a comis un delict împreună cu altă persoană. [Sil. co-a-u-] /<fr. coauteur

COAUTÓR, -OÁRE s. m. f. 1. autor împreună cu altcineva al unei lucrări. 2. participant, alături de alţii, la săvârşirea unei crime, a unei infracţiuni. (<fr. coauteur)

COAUTÓR, -OÁRE s.m. şi f. Autor care a făcut o lucrare împreună cu altcineva. ♦ Autor al unei infracţiuni pe care a făptuit-o împreună cu alţii; părtaş. [Pron. co-a-u-. / < co- + autor, cf. fr. coauteur].