|
concubin. 6 rezultate gasite
CONCUBÍN, -Ă, concubini, -e, s.m. şi f. Persoană care trăieşte în concubinaj. – Din fr. concubin, lat. concubinus.
CONCUBÍN s. v. amant.
concubín s. m., pl. concubíni
CONCUBÍN ~ă (~i, ~e) m. şi f. Persoană care trăieşte în concubinaj. /<fr. concubine, lat. concubinus
CONCUBIN, -Ă s. m. f. cel care trăieşte în concubinaj. (<fr. concubin, lat. concubinus)
CONCUBÍN, -Ă s.m. şi f. Cel care trăieşte în concubinaj. [< fr. concubin, cf. lat. concubinus – tovarăş de pat].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|