CONSTITUÍ, constítui, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A (se) alcătui, a (se) forma, a (se) înfiinţa, a (se) organiza. 2. Tranz. A avea valoare de..., a fi considerat ca...; a reprezenta. 3. Refl. (Jur.; în expr.) A se constitui parte civilă = a formula pretenţii de despăgubire faţă de acuzat într-un proces penal. – Din fr. constituer, lat. constituere.

CONSTITUÍ vb. 1. v. alcătui. 2. a alcătui, a crea, a desemna, a forma, a institui, a înfiinţa, a numi, a organiza, a stabili, (înv.) a tocmi. (A ~ o comisie.) 3. v. înfiinţa. 4. a fi, a forma, a însemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esenţială a lucrării.)

constituí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. şi pl. constítuie, imperf. 3 sg. constituiá

A CONSTITUÍ constítui tranz. 1) A forma prin reunire; a compune; a alcătui. 2) A însemna prin sine; a reprezenta. [Sil. -ti-tu-i] /<fr. constituer, lat. constituere

A SE CONSTITUÍ pers. 3 se constítuie intranz. A fi format; a consta; a consista; a se compune. [Sil. -ti-tu-i] /<fr. constituer, lat. constituere

CONSTITUÍ vb. I. tr., refl. a (se) forma, a (se) organiza, a (se) întemeia, a (se) înfiinţa. II. a se ~ parte civilă = a formula pretenţii de despăgubire împotriva acuzatului. (<fr. constituer, lat. constituere)

CONSTITUÍ vb. IV. 1. tr. A forma, a alcătui, a reprezenta. ♦ A avea valoare de..., a fi considerat ca... 2. refl. A se înfiinţa, a se întemeia. ♢ (Jur.) A se constitui parte civilă = a formula pretenţii de despăgubire împotriva acuzatului. [P.i. constítui şi -iesc, 3,6 -ie. / < fr. constituer, cf. lat. constituere].