DEGENERÁ, degenerez, vb. I. Intranz. 1. A pierde total sau parţial unele însuşiri morfologice sau funcţionale (caracteristice genului sau speciei), în urma acţiunii unor factori de mediu sau ereditari. 2. Fig. A se schimba, a se preface în ceva (mai) rău, (mai) grav, pierzând aspectul sau caracterul iniţial; a decădea. – Din fr. dégénérer, lat. degenerare.

DEGENERÁ vb. 1. v. atrofia. 2. v. pipernici.

degenerá vb., ind. prez. 1 sg. degeneréz, 3 sg. şi pl. degenereáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. degeneréze; ger. degenerând

A DEGENER//Á ~éz intranz. 1) A pierde (total sau parţial) însuşirile naturale caracteristice speciei sau genului. 2) A ajunge într-o stare inferioară celei precedente; a fi în declin; a regresa; a decădea. 3) fig. A ajunge în stare de declin moral; a se degrada; a decădea; a se perverti; a se declasa; a se corupe; a se vicia. /<fr. dégénérer, lat. degenerare

DEGENERÁ vb. I. intr. 1. A se depărta de tipul primitiv, pierzând din calităţi, din valoare. 2. (Fig.) A se schimba în rău; a decădea. [< fr. dégénérer, it., lat. degenerare].