DENIVELÁ, denivelez, vb. I. Refl. (Despre un teren, un pavaj, un drum etc.) A-şi pierde netezimea, nivelarea, prin formarea de gropi şi de ridicaturi. – Din fr. déniveler.

A se denivela ≠ a se nivela

denivelá vb., ind. prez. 1 sg. deniveléz, 3 sg. şi pl. deniveleáză

A SE DENIVEL//Á se ~eáză intranz. (despre şosele, pavaje, terenuri etc.) A-şi pierde netezimea prin formare de gropi şi de ridicături; a deveni hopuros. /<fr. déniveler

DENIVELÁ vb. I. tr., refl. 1. (Despre terenuri) A face să-şi piardă sau a-şi pierde netezimea, nivelarea. 2. (Despre suprafaţa unei ape) A-şi modifica nivelul. [< fr. déniveler].