|
|
descurajare. 5 rezultate gasite
DESCURAJÁRE, descurajări, s.f. Faptul de a (se) descuraja; p. ext. starea celui care şi-a pierdut curajul; deprimare, demoralizare. – V. descuraja.
Descurajare ≠ încurajare
DESCURAJÁRE s. demoralizare, depresiune, deprimare, (livr.) marasm, (înv.) demoralizaţie, (fig.) demobilizare. (Stare de ~.)
descurajáre s. f., g.-d. art. descurajării; pl. descurajări
DESCURAJÁRE s.f. Acţiunea de a descuraja şi rezultatul ei; demoralizare, descumpănire. [< descuraja].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
