|
|
dezmăţ. 5 rezultate gasite
DEZMẮŢ, dezmăţuri, s.n. 1. Purtare neruşinată, dezmăţată, imorală; destrăbălare, deşănţare, dezmăţare. 2. Fig. Debandadă, haos (2), anarhie. – Din dezmăţa (derivat regresiv).
Dezmăţ ≠ ordine, rânduială
dezmăţ s. n., pl. dezmăţuri
DEZMẮŢ ~uri n. 1) Viaţă de plăceri uşoare; purtare desfrânată. 2) fig. Stare de dezordine; debandadă. /Din dezmăţat
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
