DIVERGÉNT, -Ă, divergenţi, -te, adj. 1. (Despre linii geometrice, raze luminoase dintr-un fascicul etc.) Care se depărtează dintr-un punct comun în direcţii diferite; (despre fascicule de raze luminoase) a cărui secţiune creşte pe măsura depărtării de un punct de referinţă; (despre sisteme optice) care produce un fascicul de raze de lumină ce se depărtează unele de altele. ♦ (Mat.; despre şiruri de numere) Care nu are o limită finită, care tinde spre infinit. 2. Fig. (Despre păreri, concepţii, atitudini) Care se deosebesc, se contrazic între ele; care urmăresc scopuri diferite. – Din fr. divergent, lat. divergens, -ntis.

Divergent ≠ convergent

DIVERGÉNT adj. 1. deosebit, diferit. (Au concepţii ~ asupra ...) 2. v. contradictoriu.

divergént adj. m., pl. divergénţi; f. sg. divergéntă, pl. divergénte

DIVERGÉN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) (în opoziţie cu convergent) (despre linii, raze dintr-un fascicul) Care diverge; care, plecând din acelaşi punct, se depărtează în diverse direcţii. 2) (despre concepţii, idei, atitudini etc.) Care diferă, care vin în contradicţie. /<fr. divergent, lat. divergens, ~ntis

DIVERGÉNT, -Ă adj. 1. (Despre linii, raze etc.) Care, pornind dintr-un punct, se depărtează în direcţii diferite. ♢ Lentilă divergentă = lentilă care împrăştie razele incidente paralele. ♦ (Mat.; despre o serie) Ai cărei termeni nu au o sumă determinată. 2. (Fig.; despre păreri, concepţii) Deosebit, în contradicţie, contradictoriu. [< fr. divergent].