EXPRIMÁRE, exprimări, s.f. Acţiunea de a (se) exprima şi rezultatul ei; manifestare, exteriorizare a unor fenomene, idei, sentimente etc.

EXPRIMÁRE, exprimări, s.f. Acţiunea de a (se) exprima şi rezultatul ei; formulare a unor idei sau sentimente; expresie. ♦ Comunicare prin cuvinte; vorbire; pronunţare a unor cuvinte. – V. exprima.

EXPRIMÁRE s. 1. v. formulare. 2. v. manifestare. 3. limbă, vorbă, vorbire. (Îl poţi recunoaşte după ~.) 4. limbaj. (Are o ~ simplă.) 5. stil. (Are o ~ plastică.)

exprimáre s. f., g.-d. art. exprimării; pl. exprimări

EXPRIMÁRE s.f. Expunere, reprezentare în cuvinte a unor idei, a unor sentimente etc.; expresie. ♦ Formulare a unor idei, pronunţare a unor cuvinte etc. [< exprima].

exprimare dura, jignitoare