FIXÁRE, fixări, s.f. Acţiunea de a (se) fixa şi rezultatul ei. – V. fixa.

FIXÁRE s. 1. fixat, imobilizare, înţepenire, pironire, prindere, ţintuire, (rar) pecetluire. (~ în cuie a unui obiect.) 2. v. asamblare. 3. agăţare, prindere. (~ viţei de vie de araci.) 4. v. amplasare. 5. v. stabilire. 6. (fig.) gravare, imprimare, întipărire, pecetluire, săpare. (~ acestor cuvinte în memorie.) 7. v. stabilizare. 8. hotărâre, precizare, punere, stabilire. (~ unui nou termen.) 9. determinare, precizare, stabilire, statornicire. (~ datei exacte a evenimentului.) 10. precizare, punere, stabilire. (~ unui diagnostic.) 11. v. calculare. 12. v. consfinţire.

fixáre s. f., g.-d. art. fixării

FIXÁRE s.f. Acţiunea de a (se) fixa şi rezultatul ei; fixaj. [< fixa].